TRANSMEDIARO GROUP

Ministerul român al Afacerilor Externe a confirmat că l-a „invitat” ieri pe ambasadorul Ungariei la Bucureşti și a adăugat că în cadrul întrevederii cu reprezentantul Budapestei s-au discutat declarațiile critice recente ale unor politieni ungari și nu s-a abordat subiectul UMF din Târgu-Mureş.

MAE a dat detalii, la solicitarea Mediafax, despre întâlnirea pe care au avut-o oficialii celor două ministere. „MAE confirmă invitarea ambasadorului Ungariei la Bucureşti la 16 mai 2012. În contextul în care acesta efectua o deplasare în provincie, la MAE a venit domnul Adam Balazs, prim-colaborator al ambasadei. În cadrul întrevederii nu a fost abordat subiectul Universităţii de Farmacie şi Medicină din Târgu-Mureş, ci doar cele referitoare la reînhumarea lui Nyiro Jozsef şi declaraţiile recente ale unor politicieni ungari”, se arată în precizarea MAE pentru Mediafax.

„În cadrul audienţei, partea română a transmis disponibilitatea de a aborda orice subiect în cadrul unor discuţii bilaterale, la nivel diplomatic, nu prin intermediul mass-media, în contextul relaţiilor de parteneriat strategic dintre România şi Ungaria şi al colaborării excelente la nivelul Uniunii Europene”, menţionează MAE.

Ce a relatat presa despre îngrijorarea Ungariei

Ministerul român de Externe l-a convocat pe ambasadorul Ungariei în România, în urma unor declaraţii critice făcute de secretarul de stat în Ministerul ungar de Externe Zsolt Nemeth privind noile politici ale guvernului român referitoare la minorităţi, a anunţat Budapesta, potrivit agențieu ungare de presă MTI.

Potrivit Ministerului ungar de Externe, un oficial executiv din cadrul ambasadei, Adam Balazs, a dat curs convocării, în lipsa ambasadorului Oszkar Fuzes.

România şi-a exprimat dezaprobarea faţă de remarcile făcute de Nemeth săptămâna trecută, potrivit cărora noile legi ale României, inclusiv cele referitoare la dreptul de vot şi la minorităţi, sunt „motive de îngrijorare”.

Un alt punct criticat au fost eforturile ungare de a organiza reînhumarea poetului maghiar Jozsef Nyiro în Odorheiu Secuiesc. Balazs a transmis părţii române că guvernul ungar consideră reînhumarea o problemă de respect pentru poet, precum şi un eveniment cultural. El a adăugat că guvernul ungar este deschis cooperării cu noul cabinet român.

Viktor Orban către etnicii maghiari din România: Evitați dezbinarea

Secretarul de stat din cadrul Ministerului ungar de Externe, Zsolt Nemeth, a declarat joia trecută că recentele evoluţii ale situaţiei din România, inclusiv declaraţiile guvernului referitoare la legea privind dreptul de vot şi legea minorităţilor, precum şi problema Facultăţii de Medicină de la Târgu Mureş, sunt un motiv de îngrijorare pentru Ungaria.

El a precizat că în ultimii ani relaţiile româno-ungare au fost caracterizate de un respect reciproc şi o recunoaştere a intereselor reciproce, ceea ce a condus la realizarea multor proiecte de succes. Nemeth a adăugat, totuşi, că este încă posibilă evitarea pericolului şi guvernul ungar are voinţa politică să facă acest lucru.

În urma acestor declarații, premierul ungar, Viktor Orban, i-a îndemnat pe etnicii maghiari din România să evite dezbinarea și să-și unească forțele. El a cerut, totodată, Europei să fie „atentă”, pentru a se asigura că nu există riscul unui „antagonism etnic”.

Potrivit MTI, una dintre primele măsuri luate de noul guvern de stânga de la București a fost de a împiedica deschiderea unei secţii maghiare a Facultăţii de Medicină din Târgu Mureş. Reprezentanţii Guvernului au afirmat că sistemul de reprezentare proporţională va fi eliminat, noul sistem urmând să se bazeze pe votul uninominal într-un singur tur. Ei au precizat, de asemenea, că legea minorităţilor va fi aprobată fără capitolul privind autonomia cultural.

William Brînză, preşedintele comisiei parlamentare pentru românii din străinătate, a iniţiat două proiecte legislative prin care solicită creşterea numărului de parlamentari pentru diaspora de la 6 în prezent (2 senatori şi 4 deputaţi, pentru cele 4 colegii, care acoperă toate continentele) la minim 20 (16 deputaţi şi 4 senatori), precum şi constituirea unui fond de urgenţă pentru românii din afara graniţelor ţării.

Deputatul şi-a exprimat încrederea în obiectivitatea şi maturitatea clasei politice româneşti care, dincolo de interesul politic, va întelege necesitatea creşterii numărului de parlamentari, în interesul direct al cetăţeanului român.
„Consider că 16 deputaţi şi 4 senatori, aleşi toţi, aşa cum au solicitat românii din străinătate, din rândul lor, şi care pot face dovada că locuiesc de minim 5 ani în străinătate, reprezintă un număr firesc, mult mai adecvat pentru acoperirea celor 4 colegii cu profesionalism şi răspundere. Cu 20 de parlamentari pentru diaspora, cei 9 milioane de cetăţeni români se vor simţi cu adevărat reprezentaţi în Parlamentul României. Este o datorie morală care va conferi legitimitate diasporei ale cărei probleme nu pot fi soluţionate doar de cei 6 parlamentari, câti sunt în prezent”, a precizat William Brînză.
Totodată, deputatul a reluat proiectul de constituire a unui fond de urgenţă, destinat cu predilecţie repatrierii trupurilor neînsufleţite ale românilor, care îşi pierd viaţa în străinatate. Aceasta este una dintre problemele cel mai des semnalate de către românii din diaspora şi pentru care, statul român, nu a identificat încă pârghiile necesare soluţionării acesteia.