TRANSMEDIARO GROUP

Switch to desktop

Două secole de la răpirea Basarabiei! Ruşii prezintă anexarea ca pe un act mesianic

Ce reprezenta Basarabia la 1812? În primul rând, o asemenea regiune nici nu exista. Acel sector din sudul provinciei pruto-nistrene, numit Basarabia, cel mai probabil după numele dinastiei muntene care ar fi stăpânit, scurt timp, gurile Dunării, nici nu mai era menţionat în izvoare; călătorii ruşi scriau despre această regiune ca despre una tătărească.


harta moldovei 1774-1812Exista, într-adevăr, un spaţiu care, conform tratatului de la Bucureşti (mai 1812), a intrat în componenţa Imperiului ţarist; dar acesta nu avea o denumire stabilă şi era şi neomogen din punct de vedere politic. Provincia „Basarabia” trebuia, aşadar, „inventată”; sau, cum am spune noi astăzi, „construită” în imaginarul locuitorilor şi al autorităţilor...

Până la 1812, în spaţiul pruto-nistrean existau trei entităţi politice distincte. La nord se afla raiaua Hotinului, aflată sub administrare otomană directă, condusă de un paşă. Era o regiune multiculturală şi polietnică, având un amestec de populaţie creştină (români şi ruteni), musulmană, evreiască. Cam aceeaşi situaţie era şi în sudul regiunii, unde se aflau alte două raiale: cea a Benderului (cu centrul la Căuşeni) şi cea a Izmailului. Stepele din Bugeac (Basarabia istorică, după numele dinastiei munteneşti a Basarabilor) erau populate de triburi de tătari nomazi, spaima de odinioară a creştinilor din întreaga zonă.

Între aceste regiuni se aflau şase ţinuturi ale Ţării Moldovei sau, cum i se mai spunea, ale Moldovei „de peste Prut”sau „de răsărit”, populate în covârşitoarea lor majoritate de români. Râul Prut nu a constituit niciodată un hotar administrativ în cadrul Moldovei, de aceea toate ţinuturile de la nord spre sud se întindeau pe ambele maluri ale sale, cum ar fi spre exemplu ţinutul Iaşi, Greceni sau Fălciu. Prutul a devenit hotar administrativ abia după 1812; şi de atunci a căpătat în conştiinţa românilor faima de „râu blestemat”.

Dirk Schuebel: „Nu facem presiuni asupra Moldovei. Dacă doriţi să fiţi mai aproape de UE va trebui să vă conformaţi unor reguli“

În timpul prezentării aceluiaşi raportul de progres al Republicii Moldova în cadrul Politicii Europene de Vecinătate, şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Moldova Dirk Schuebel s-a arătat reticent în privinţa discuţiilor despre legea antidiscriminare, care este una dintre condiţiile UE în obţinerea regimului liberalizat de vize.


dirk schuebel„Dacă Republica Moldova va dori să ajungă mai aproape de UE este evident că va trebui să se conformeze unor reguli pe care le aplicăm în cadrul Uniunii. Noi nu facem presiuni asupra Moldovei, considerăm că noile legi vor îmbunătăți viața moldovenilor. Aceste lucruri le faceți pentru voi, nu pentru UE. UE pune accent pe apărarea drepturilor omului și anume aici se încadrează legea antidiscriminare", a afirmat şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Moldova.

De asemenea, Dirk Schuebel a declarat că odată ce legea antidiscriminare va fi adoptată, în cea de-a doua fază de negocieri a Planului de Acţiuni în domeniul liberalizării regimului de vize, UE va monitoriza implementarea acestei legi. Recent, din cauza disputelor apărute în societate, Guvernul a luat hotărârea să schimbe denumirea legii antidiscriminare. Aceasta a se numește- „Lege cu privire la egalitatea de șanse".

Last Updated on Thursday, 17 May 2012 00:11

Hits: 16

Republica Moldova, tot mai aproape de UE

Republica Moldova a fost notată cu 8,6 puncte din 10 posibile pentru acţiunile din prima fază a procesului de implementare a planului de acţiuni pentru liberalizarea vizelor.


steag md ueAceasta este una din concluziile raportului elaborat la finalul primei etape de liberalizare a vizelor de către Centrul Român de Politici Europene în colaborare cu Asociaţia pentru Politică Externă.

Victor Chirilă, directorul Asociaţiei pentru Politică Externă, a menţionat că 84% din obligaţiunile asumate de Republica Moldova faţă de Uniunea Europeană au fost îndeplinite deja. Mai sunt rezerve la capitolele neadoptarea legii antidiscriminare şi corupţie.
„Se vorbeşte prea mult despre antidiscriminare şi prea puţin despre anticorupţie. Campania împotriva legii nu provine din neştiinţă, ci e un calcul politic. Tot un calcul politic a fost concentrarea dezbaterii pe tema homosexualităţii", a declarat Cristian Ghinea, directorul Centrului Român de Politici Externe.

Last Updated on Monday, 14 May 2012 17:00

Hits: 37

Read more: Republica Moldova, tot mai aproape de UE

Ce le-a spus Mihai Ghimpu oamenilor veniți miercuri seara în PMAN

Miercuri seara, 16 mai, liberalii au comemorat în Piața Marii Adunări Naționale 200 de ani de „ocupație rusească”. Circa 1-2 mii de oameni s-au adunat în centrul Capitalei pentru a aprinde lumânări „în memoria ocupației Moldovei de Est de către Imperiul Rus în 1812”. În fața mulțimii au ținut discursuri mai multe persoane. Printre aceștia s-au numărat Nicolae Dabija, Dorin Chirtoacă, Corina Fusu, dar și președintele PL, Mihai Ghimpu.


video-ce-le-a-spus-mihai-ghimpu-oamenilor-veniti-in-pmanUltimul i-a criticat pe colegii săi de Alianță pentru că nu au vrut să decreteze ziua de 16 mai drept zi de doliu. La fel, acesta a adresat cuvinte dure în direcția celor „care fac politica rusă în Moldova”.

„Ei vin pe seama sărăciei oamenilor să obțină puterea, ca să le aducă banul. Nu i-a durut și nu-i va durea nimic pe acești patrioți în ghilimele. Ei sunt neghina poporului nostru. Datoria oamenilor este să nu-i voteze, să-i blameze și să-i trimită în Imperiul care-i conduce. [...] Câtă rușine unora de la noi, care știu că-i limba română... ei umblă ca niște slugi. [...] Ați înțeles de ce azi eu nu mai sunt președinte de Parlament. Iată, politica Rusiei e făcută cu mâinile politicienilor noștri”, a spus Mihai Ghimpu.

Totodată, acesta s-a arătat indignat că România nu a organizat manifestații de comemorare a zilei de 16 Mai.

Marșul Unirii în imagini

Mii de oameni au participat astăzi la Marșul Unirii desfășurat în Capitală. Cântece românești, oameni îmbrăcați în costume naționale, sute de drapele ale României și Republicii Moldova - așa a arătat manifestația prilejuită împlinirii a 200 de ani de la anexarea Basarabiei la Rusia Țaristă.


marsul-unirii-in-imaginiParticipanții au venit în Piața Marii Adunări Naționale, după care au mers spre Amabasada Rusiei, înarmați cu pancarde: „Unirea face puterea” și scandând „Armata Rusă, afară!”.

Tot în PMAN au venit și câteva zeci de reprezentanți ai Partidului Patrioții Moldovei. Însă, spre deosebire de ziua de 25 martie, de data aceasta marșul unionist s-a desfășurat pașnic, poliția asigurând ordinea publică. Marșul urmează să continuie și la 16 mai.

Last Updated on Sunday, 13 May 2012 23:05

Hits: 46

Transmediaro Group & Kasta Morrely 2008-2012. All rights reserved.

Top Desktop version