Bruxelles-ul şi pieţele cer Spaniei mai multe reforme
Category: Spania Published Date Hits: 82
Guvernul lui Mariano Rajoy nu are parte de pauze. Măsurile de austeritate luate până acum de executivul de la Madrid nu au convins investitorii şi Bruxelles-ul, care vor şi mai multe.
Investitorii nu au încredere în Spania. La doar două zile după prezentarea Bugetelor de Stat, prima de risc a crescut la nivelele anterioare sosirii lui Mariano Rajoy la Moncloa, Bursa a căzut şi Trezoreria a avut dificultăţi în plasarea datoriei publice, scrie El Mundo.
Primul pachet de reforme lansat de Executivul "popular" la câteva zile după preluarea puterii, a fost completat marţi de Bugetele Generale cele mai austere ale democraţiei, care au ca obiectiv reducerea deficitului public la 5,3% din PIB în 2012.
Dar nici unele, nici altele nu par a fi suficiente. Ajustările nu satisfac pieţele, care continuă să aştepte noi reforme, după cum a indicat ieri preşedintele BCE, Mario Draghi, iar neîncrederea s-a instalat în rândurile investitorilor, ceea ce a provocat ca dobânzile datoriei spaniole să crească ieri la licitaţia de bonduri a Trezoreriei.
Spania, singura mare economie europeană care va fi în recesiune şi în 2013
Prima de risc a crescut cu 24 de puncte, 7%, ajungând la 390 de puncte de bază, un nivel similar săptămânii dinainte de sosirea lui Rajoy la Moncloa.
Unii analişti avertizează, precum analistul Societe General, Suki Mann, că prima de risc ar putea creşte şi mai mult. Asta pentru că "încrederea în capacitatea Spaniei pentru gestionarea echilibrului dintre austeritate şi creştere se înrăutăţeşte".
Rezultatele proaste de pe piaţa de datorii s-au translatat imediat şi asupra Bursei. În Spania, Ibex 35 a pierdut mai mult de 2% (2,09%) şi se situa la nivele similare celor din luna septembrie.
Previziunile Standard and Poor's că economia spaniolă va fi singura dintre marile economii ale UE care va continua în recesiune şi în 2013 nu au ajutat nici ele.
Pe aceeaşi linie, Citi, care avertiza săptămâna trecută că Spania ar putea avea nevoie să fie salvată de UE, consideră că bugetele de stat sunt insuficiente pentru reducerea deficitului public sub 6,3%.
Banca Central Europeană nici nu pare să cumpere datorii din ţările periferice, dar nici nu transmite mesaje de calm, ci cere ajustări salariale în ţările care au pierdut competitivitate.